Prin Oras » Locatii

Club Cuando

Silvia Ibanescu — Wed, 29 Dec 2010 13:34:02 +0000

Clubul CUANDO da ora exacta a distractiei! Muzica iti atinge sufletul, iti stapaneste miscarile si iti ia mintile!

Sala principala conceputa ca un big-lounge, pregatita pentru prestatii live, pentru cele mai HOT prezentari de moda sau de lenjerie, sustinute de un impresionant numar de lumini inteligente, asigura seara de seara cele mai incendiare petreceri!

Pentru ca fiecare vrea uneori sa stea la bar, avem un bar cu personalitate, cu toate dotarile necesare si cu un personal calificat, gata sa onoreze si cele mai rafinate cocktail-uri! Si pentru ca distractia trebuie sa se desfasoare in cele mai bune conditii, este bine ca fiecare petrecere, usa fie supravegheata: de cea mai buna echipa de “bodyguards”

Ceainaria Cinci

Silvia Ibanescu — Wed, 29 Dec 2010 13:13:27 +0000

Ceainaria Cinci si-a deschis portile la inceputul lunii iunie, intr-o curte frumoasa, plina de verdeata, flori, arome ademenitoare si pisici pufoase.

Cladirea in care se afla ceainaria a apartinut unui pictor belgian, care si-a construit la Bucuresti o casa. Fermecat probabil de cartierul linistit si select din spatele Mitropoliei, belgianul si-a cladit o casa mare, cu dependinte pentru servitori, dar si cu o gradina generoasa, racoroasa in zilele caniculare de vara. Nici ca putea sa isi aleaga un loc mai bun. Cartierul de langa Mitropolie este linisit, departe de vuietul asurzitor al bulevardului incadrat de numeroase biserici.

Galerie Foto:

Sun Plaza

Manix — Mon, 22 Mar 2010 09:18:06 +0000

Oferta comerciala Sun Plaza include un hypermarket Cora, magazinul de bricolaj Baumax – pentru prima data in Bucuresti, Mobexpert, Flanco, in vreme ce suprafetele cele mai mari din domeniul lifestyle sunt ocupate de Zara, C&A, Marks and Spencer, Debenhams, New Yorker, Hervis, Sprider Stores, Koton, Diverta, Humanic si Deichmann. Experienta shopping-ului este completata de alte marci consecrate de fashion: Stradivarius, Bershka, Pull&Bear, Douglas, Sephora, Nine West, Pimkie, Orsay, Promod, Motivi, Levi’s. O zona de food-court generoasa in volum si in diversitate propune clientilor un mix echilibrat de nume internationale binecunoscute si de arome exotice unice: McDonald’s, KFC, Pizza Hut, Cinnabon, Mezzo di Pasta, dar si renumite restaurante locale.

Zona de divertisment a centrului comercial este de asemenea impresionanta: 15 sali de cinema avand o capacitate de 3,000 de locuri in multiplexul Cinema City, clubul de bowling si billiard Oxygen care se intinde pe 2,000 m2, cazinoul Game World, un pub si cafenele intre care amintim Starbucks si o noua prezenta pe piata romaneasca, marca franceza Brioche Dorée.

Sun Plaza are o suprafata inchiriabila de 81,000 m2 si peste 210,000 m2 suprafata construita. La Sun Plaza se poate ajunge foarte usor cu masina, atat dinspre Calea Vacaresti, cat si dinspre Soseaua Oltenitei. Centrul are o parcare subterana cu 2,000 de locuri si o legatura directa cu statia de metrou Piata Sudului, realizata printr-un pasaj subteran.

Parcul Herastrau

Manix — Fri, 19 Feb 2010 14:15:41 +0000

Parcul Herastrau este cel mai mare parc al Bucurestiului. El este situat în partea de nord a orasului, pe amplasamentul delimitat de B-dul Prezan Constantin – B-dul Aviatorilor – Sos. Nordului – Str. Elena Vacarescu – Sos. Bucuresti-Ploiesti – Sos. Kiseleff, avand o suprafata de cca. 110 ha. Inainte de 1930 zona respectiva era o zona mlastinoasa care a fost asanata in perioada 1930-1935. Cu aceasta ocazie s-a pus si problema amenajarii întregii suprafete ramase libere tinand cont si de faptul ca in zona exista deja Arcul de Triumf. Pozitionarea Parcului Herastrau o fost o atractie particulara inca din secolul XVIII. Sotia printului regent Alexandru Ipsilanti, Doamna Ecaterina, acompaniata de domnisoarele “Curtii”, avea obiceiul de a se plimba cu o barca mare pe lac, in sunetul muzicii turcesti. Ea a ridicat pe malul lacului si un chiosc unde poposea vara. Mai tarziu, catre sarsitul secolului XIX si pana in 1930, cand lacul a fost asanat, parcul de pe malul Lacului Herastraului a primit intre timp numele de Parcul National, devenind un loc obisnuit de promenada si conversatii intime pentru Bucuresteni.

Muzeul Bucurestiului

Manix — Fri, 19 Feb 2010 14:15:41 +0000

Muzeul Municipal al Bucurestilor a luat fiinta in luna iunie a anului 1921. A inceput cu o colectie de arheologie preistorica (cu un patrimoniu de 851 de obiecte), completata, in mai putin de un an, cu o sectie istorica, una de numismatica si cu una artistica. In cladirea actuala, expozitia de arheologie ?i istorie a fost deschis? la 23 ianuarie 1959. Colec?ia de arheologie cuprinde peste 8.000 de obiecte – ceramic?, unelte, arme, obiecte de podoab? ?i de cult – care ilustreaz? dezvoltarea societ??ii pe teritoriul actual al ora?ului Bucure?ti, din paleolitic ?i pân? în evul mediu dezvoltat. Cele mai vechi urme de locuire dateaz? din paleoliticul mijlociu (circa 100.00-35.000 î.Hr.) ?i sunt reprezentate de un vârf de lance ?i silexuri descoperite în sta?iunile de la Her?str?u ?i de la Radu Vod?. Epoca neolitic? este ilustrat? de un bogat inventar, format din unelte ?i arme din piatr? ?i os, recipiente ceramice, apar?inând culturilor Dude?ti, Boian, Gumelni?a. Cercet?rile arheologice întreprinse la Fundenii Doamnei, Giule?ti, M?gura Jilavei ?i Vidra atest? o via?? înfloritoare, pentru care stau m?rturie numeroasele figurine din lut ?i os, antropomorfe ?i zoomorfe, dintre care se deta?eaz? vasul apar?inând culturii Gumelni?a, cunoscut sub denumirea „Zei?a de la Vidra”. Folosirea metalelor – arama, bronzul ?i fierul – marcheaz? o nou? etap? în devoltarea societ??ii umane. Pentru epoca bronzului, reprezentative sunt descoperirile apar?inând culturii Tei, a c?rei a?ezare eponim? a fost cercetat? pe malul lacului Tei. Epoca fierului (Hallstatt ?i La Tène), în care cultura geto-dac? intr? în contact cu civiliza?ia greac?, este mai pu?in cunoscut? (prin s?p?turile efectuate în sta?iunile de la D?m?roaia, Fundeni, Militari-Câmpul Boja, Radu Vod?). Cu toate acestea, descoperirile izolate întâmpl?toare (spre exemplificare, colierul g?sit la Dealul Piscului) ?i tezaurele din obiecte de argint ?i monede care imit? moneda greceasc?, recuperate în punctele Her?str?u, Bragadiru, ilustreaz? gradul de dezvoltare atins de societatea local?. De?i, cu excep?ia unei scurte perioade de timp, teritoriul ora?ului Bucure?ti a r?mas în afara grani?elor Imperiului Roman, descoperirile arheologice de la Str?ule?ti-M?ic?ne?ti, Lacul Tei indic? schimburi economice intense : monede romane descoperite la Chitila-Ferm?, Giule?ti, Militari-Câmpul Boja, pl?cu?e de la o c?ma?? de zale, fibule, catarame, statuete din bronz (Apolo ?i Venus) descoperite pe malul lacului Tei (?) sau un fragment din plac? de bronz, cu o inscrip?ie în limba latin? (Giule?ti). Fr?mântatul mileniu I, marcat de numeroase invazii, începând cu hunii, slavii ?i continuând cu bulgarii, pecenegii, cumanii, înregistreaz? o cezur? între a?ez?rile din secolele IV-VII (C??elu Nou, Fundenii-Doamnei, Militari-Câmpul Boja, Str?ule?ti-M?ic?ne?ti) ?i cele din secolele IX-XI (Alba, B?neasa, Bragadiru). Dup? un ultim ?oc, reprezentat de marea invazie a t?tarilor din anul 1241, cercet?rile arheologice eviden?iaz? o adev?rat? explozie demografic? în cursul secolelor XIV-XV (în a?ez?rile de la M?ne?ti-Buftea ?i Str?ule?ti-M?ic?ne?ti au fost cercetate mai multe cimitire contemporane). Dezvoltarea economic? pe care o cunosc comunit??ile rurale de pe teritoriul actual al capitalei a stat la baza apari?iei ora?ului Bucure?ti, atestat pentru prima dat? într-un document emis de domnitorul Vlad ?epe?, la 20 septembrie 1459. Stabilirea definitiv? a capitalei ??rii Române?ti la Bucure?ti, în a doua jum?tate a secolului al XVII-lea, contribuie la o dezvoltare rapid?, de la nucleul ini?ial din a doua jum?tate a secolului al XV-lea, format în jurul „Cur?ii Vechi”, la un ora? cu 12.000 de case, zeci de biserici, hanuri. Descoperirile arheologice de la „Curtea Veche” (ceramic? oriental?, vase de sticl?), dar ?i din a?ez?rile rurale de la M?ne?ti-Buftea ?i Str?ule?ti-M?ic?ne?ti (monede, inele, cercei, cruce relicvar) sunt edificatoare pentru cunoa?terea culturii materiale din evul mediu.

Institutul Polonez de Cultura

Manix — Fri, 19 Feb 2010 14:15:40 +0000

Institutele Poloneze sunt institutii aflate in subordinea Ministerului Afacerilor Externe, a caror principala misiune este raspandirea in lume a culturii poloneze, a cunostintelor despre istoria si patrimoniul national, precum si promovarea colaborarii in domeniile culturii, educatiei, stiintei si vietii sociale. In numeroase locuri, Institutele Poloneze îndeplinesc, de asemenea, rolul departamentelor pentru cultur? ?i ?tiin?? din cadrul ambasadelor Republicii Polone. Institutele Poloneze au func?ia unor centre competente de promovare a cuno?tin?elor despre Polonia, prin intermediul unei activit??i de informare ?i educare ?i prin asigurarea prezen?ei poloneze în via?a cultural? a ??rilor de re?edin??. Printre îndatoririle lor principale se num?r? introducerea culturii poloneze în cele mai importante centre ale ??rilor respective, grija pentru asigurarea unei prezen?e poloneze însemnate în ac?iunile interna?ionale, precum ?i crearea unor rela?ii durabile între partenerii polonezi ?i str?ini, activi în sfera schimbului cultural interna?ional. Cea mai avantajoas? form? de organizare a evenimentelor de promovare const? în colaborarea cu institu?ii culturale locale de ?inut?, lucru care, dintr-un anumit punct de vedere, reduce costurile prezent?rii pentru partea polonez?, iar din altul reprezint? o garan?ie de ajungere la receptorul local instruit. Misiunea diploma?iei culturale const? în exercitarea eficient? a influen?ei asupra mediilor locale artistice, formatoare de opinii ?i cele ale exper?ilor, pe cât posibil de largi. Construirea unor rela?ii bune ?i permanente cu reprezentan?ii mass-media reprezint? una dintre priorit??ile activit??ii Institutelor Poloneze. Institutele Poloneze au în vedere în activitatea lor construirea unui grup de viitori alia?i în opera de popularizare a patrimoniului cultural polonez – lucr?tori ?i studen?i ai facult??ilor de limb? ?i literatur? polon?, de slavistic? ?i studii central-europene; totodat?, ele ac?ioneaz? în vederea implic?rii cadrelor didactice poloneze în procesul de formare a tineretului din ?ara de re?edin??. Sprijinul activit??ii Institutelor Poloneze în lume este asigurat, din partea polon? – în afar? de MAE – de institu?ii culturale na?ionale, care au introdus în sfera lor de ac?iuni colaborarea interna?ional?, printre altele Institutul Cinematografic Polonez, Institutul C?r?ii, Institutul Teatral, Institutul Na?ional “Fryderyk Chopin” precum ?i Institutul “Adam Mickiewicz”. Programul de activitate al Institutelor Poloneze este realizat de colective compuse din ?ase pân? la opt persoane, între care un director sau, de obicei, un lucr?tor delegat din ?ar?, doi sau trei exper?i locali, excelen?i cunosc?tori ai limbii ?i condi?iilor din ?ara respectiv?, având bune rela?ii cu mediile culturale locale, de asemenea doi lucr?tori auxiliari. Componen?a poate suferi mici modific?ri, determinate de condi?ion?rile locale. În prezent exist? Institute Poloneze în majoritatea ??rilor europene (Austria, Belarus, Bulgaria, Cehia, Fran?a, Germania, Italia, Lituania, Marea Britanie, România, Rusia, Slovacia, Suedia, Ucraina, Ungaria) ?i în afara Europei (Israel, SUA). Începând din 2004, Institutul Polonez din Bucure?ti ?i-a l?rgit sfera de activitate ?i în Republica Moldova.

Muzeul National de Geologie

Manix — Fri, 19 Feb 2010 14:15:40 +0000

Amenajat in cladirea istorica a Institutului Geologic al Romaniei (1906), Muzeul National de Geologie a fost deschis publicului in anul 1990. Depozitarul unui patrimoniu de peste 80.000 de esantioane de minerale, roci si fosile, muzeul este organizat ca o carte, ce ilustreaza domeniile principale ale geologiei. La infiintarea Institutului Geologic al Romaniei, chiar prin regulamentul de functionare, semnat de regele Carol I la 19 iunie 1906, se prevedea: “se vor alcatui colectiuni de roci si minerale din tara care, cu invoirea directorului vor putea fi vizitate si consultate de public”. Dupa ce colectiile initiate in secolul trecut au fost supuse dezmembrarii sau chiar deteriorarii totale, ele regasindu-se doar in parte in institutia nou creata, colectiile reprezentative litologice, mineralogice si paleontologice, beneficiau acum de un spatiu adecvat – ,Sala mare de colectiuni” – din cadrul cladirii noi din Soseaua Kiseleff nr. 2. Acest imobil, terminat in anul 1908, dupa proiectul renumitului arhitect Victor Stefanescu, intr-un stil neobrancovenesc, a fost declarat monument arhitectonic, in incinta lui fiind adapostit astazi, Muzeul National de Geologie.

Institutul Maghiar de Cultura

Manix — Fri, 19 Feb 2010 14:15:39 +0000

Institutul Francez de Cultura

Manix — Fri, 19 Feb 2010 14:15:38 +0000