Muzeul Bucurestiului
Muzeul Municipal al Bucurestilor a luat fiinta in luna iunie a anului 1921. A inceput cu o colectie de arheologie preistorica (cu un patrimoniu de 851 de obiecte), completata, in mai putin de un an, cu o sectie istorica, una de numismatica si cu una artistica. In cladirea actuala, expozitia de arheologie ?i istorie a fost deschis? la 23 ianuarie 1959. Colec?ia de arheologie cuprinde peste 8.000 de obiecte – ceramic?, unelte, arme, obiecte de podoab? ?i de cult – care ilustreaz? dezvoltarea societ??ii pe teritoriul actual al ora?ului Bucure?ti, din paleolitic ?i pân? în evul mediu dezvoltat. Cele mai vechi urme de locuire dateaz? din paleoliticul mijlociu (circa 100.00-35.000 î.Hr.) ?i sunt reprezentate de un vârf de lance ?i silexuri descoperite în sta?iunile de la Her?str?u ?i de la Radu Vod?. Epoca neolitic? este ilustrat? de un bogat inventar, format din unelte ?i arme din piatr? ?i os, recipiente ceramice, apar?inând culturilor Dude?ti, Boian, Gumelni?a. Cercet?rile arheologice întreprinse la Fundenii Doamnei, Giule?ti, M?gura Jilavei ?i Vidra atest? o via?? înfloritoare, pentru care stau m?rturie numeroasele figurine din lut ?i os, antropomorfe ?i zoomorfe, dintre care se deta?eaz? vasul apar?inând culturii Gumelni?a, cunoscut sub denumirea „Zei?a de la Vidra”. Folosirea metalelor – arama, bronzul ?i fierul – marcheaz? o nou? etap? în devoltarea societ??ii umane. Pentru epoca bronzului, reprezentative sunt descoperirile apar?inând culturii Tei, a c?rei a?ezare eponim? a fost cercetat? pe malul lacului Tei. Epoca fierului (Hallstatt ?i La Tène), în care cultura geto-dac? intr? în contact cu civiliza?ia greac?, este mai pu?in cunoscut? (prin s?p?turile efectuate în sta?iunile de la D?m?roaia, Fundeni, Militari-Câmpul Boja, Radu Vod?). Cu toate acestea, descoperirile izolate întâmpl?toare (spre exemplificare, colierul g?sit la Dealul Piscului) ?i tezaurele din obiecte de argint ?i monede care imit? moneda greceasc?, recuperate în punctele Her?str?u, Bragadiru, ilustreaz? gradul de dezvoltare atins de societatea local?. De?i, cu excep?ia unei scurte perioade de timp, teritoriul ora?ului Bucure?ti a r?mas în afara grani?elor Imperiului Roman, descoperirile arheologice de la Str?ule?ti-M?ic?ne?ti, Lacul Tei indic? schimburi economice intense : monede romane descoperite la Chitila-Ferm?, Giule?ti, Militari-Câmpul Boja, pl?cu?e de la o c?ma?? de zale, fibule, catarame, statuete din bronz (Apolo ?i Venus) descoperite pe malul lacului Tei (?) sau un fragment din plac? de bronz, cu o inscrip?ie în limba latin? (Giule?ti). Fr?mântatul mileniu I, marcat de numeroase invazii, începând cu hunii, slavii ?i continuând cu bulgarii, pecenegii, cumanii, înregistreaz? o cezur? între a?ez?rile din secolele IV-VII (C??elu Nou, Fundenii-Doamnei, Militari-Câmpul Boja, Str?ule?ti-M?ic?ne?ti) ?i cele din secolele IX-XI (Alba, B?neasa, Bragadiru). Dup? un ultim ?oc, reprezentat de marea invazie a t?tarilor din anul 1241, cercet?rile arheologice eviden?iaz? o adev?rat? explozie demografic? în cursul secolelor XIV-XV (în a?ez?rile de la M?ne?ti-Buftea ?i Str?ule?ti-M?ic?ne?ti au fost cercetate mai multe cimitire contemporane). Dezvoltarea economic? pe care o cunosc comunit??ile rurale de pe teritoriul actual al capitalei a stat la baza apari?iei ora?ului Bucure?ti, atestat pentru prima dat? într-un document emis de domnitorul Vlad ?epe?, la 20 septembrie 1459. Stabilirea definitiv? a capitalei ??rii Române?ti la Bucure?ti, în a doua jum?tate a secolului al XVII-lea, contribuie la o dezvoltare rapid?, de la nucleul ini?ial din a doua jum?tate a secolului al XV-lea, format în jurul „Cur?ii Vechi”, la un ora? cu 12.000 de case, zeci de biserici, hanuri. Descoperirile arheologice de la „Curtea Veche” (ceramic? oriental?, vase de sticl?), dar ?i din a?ez?rile rurale de la M?ne?ti-Buftea ?i Str?ule?ti-M?ic?ne?ti (monede, inele, cercei, cruce relicvar) sunt edificatoare pentru cunoa?terea culturii materiale din evul mediu.
